Vacanta la Nisipurile de aur

 Am petrecut cinci zile si patru nopti la mare (25-29 august), la Nisipurile de aur, Bulgaria, hotelul Liliac, unde mergem demult timp cu clubul seniorilor (280 euros all inclusive). Am stat în camera cu Geta Ionita si Elena Obada. 

Geta, Elena si eu

A fost o vreme buna duminica, luni si marti dar miercuri d-masa a plouat foarte tare. Am mers intr-o plimbare pe faleza si m-a udat foarte tare. Joi, o zi innorata dar la ora 13 am plecat catre casa. Acelasi autocar ca deobicei cu dl. Mihai. 

Marea a fost tot timpul foarte involburata chiar la mal pe toata zona. Cod rosu. Era aproape imposibil sa innoti in acele conditii. Lumea rămânea doar la mal in apa pana la genunchi. Forta marii foarte puternica incat sapa nisipul de sub picioare. Am fost doar odata la mare, in rest am stat la piscina. Am coborât spre mare pe la hotelul Astoria.

Odihna, mancare buna, relaxare...

Statiunea arata acum foarte bine, cu multe constructii noi, hoteluri elegante, sticla si inox. Aceste zone sunt foarte bine ingrijire, cu verdeață si flori la hotelurile noi. Am parcurs in plimbare, pe faleza, portiunea dintre hotelul International si hotelurile Berlin, la nord. Hoteluri all inclusive foarte bune. In rest, hoteluri vechi si multa verdeață/padure spontana, arsa de soare si neingrijita cam peste tot. Diferenta mare!!

Hotel Astoria. In drum spre plaja.

Corbii de piatra

 Am ajuns, ghidate de satelit, si in comuna Corbi, satul Jgheaburi unde se afla mănăstirea Corbii de piatra. Sunt dar niste spatii goale, neamenajate, sapate intr-o stanca inalta de 30m si lunga de 14.5m. O bisericuță mica de lemn langa intrare. Despre ea se spune ca este datata 1512, pe timpul lui Neagoe Basarab. 

Ne-am urcat 87 trepte de lemn ca sa ajungem sus pe stanca de unde ai o vizibilitate asupra zonei. 

De aici ne-am îndreptat spre casa. Am luat-o spre Pitesti si de acolo pe autostrada spre București. Olivera m-a dus pana acasa...

Manastirea Namaiesti

 Dupa comuna Cetateni, am pornit spre Namaiesti. Am trecut pe langa Campulung Arges ca sa ajungem la Namaiesti. 

Drumul este foarte frumos, printre dealurile Subcarpatilor. In depărtare am zărit Mausoleul de la Mateias si o cariera de piatra.

Si am ajuns la Namaiesti. Am mai fost pe aici. Atunci se ridicau niste constructii noi care acum erau terminate.

Manastirea Namaiesti este o manastire de maicute "in sine" adica fiecare sta intr-o casa personala. Este foarte bine administrata si ingrijita, curata si cu multe flori.

Aici se afla o bisericuță sapata in piatra, unde la acel moment o măicuță spunea o rugaciune, foarte repede si cu o voce inceata.

Intrarea în bisericuță

Bisericuța la exterior

De aici am plecat spre Corbii de piatra...

Excursie la manastirile rupestre

 In ziua de Sf.Maria, am fost cu Oliviera, cu masina, la invitatia ei, intr-o excursie foarte interesanta la manastirile rupestre din Arges.

Mai intai, mănăstirea Cetatuia-Negru Voda (de langa comuna Cetateni) care se afla pe o stanca inalta de peste 800m. Un teren presarat cu niste stanci imense ca niste bolovani. Acolo se ajunge pe un traseu foarte dificil prin padure, mergand pe o poteca cu bolovani, stanci, radacini, formand multe serpentine.

Cand am ajuns in padure nu am mai putut face poze, eram atenta la drumul foarte accidentat. M-am oprit de multe ori sa ma odihnesc. A fost foarte greu si obositor!

 In sfarsit, dupa vreo ora jumatate am ajuns in vârf. Erau multi turisti in curtea micuta. Acolo am vazut o bisericuță micuta sapata in stanca, cu un interior luminat de candele. Foarte frumoasa. 

Paraclisul in stil maramuresan

Bisericuta-interior

Afara era o bisericuță de lemn, paraclisul, in stil maramureșean. Este o manastire de calugari, staretul era afara si vorbea cu niste vizitatori.

Am coborât apoi...a fost mai usor. Nu-mi imaginam sa pot face asa drum, dar am cam exagerat!!

Ceea ce nu mi-a placut e ca pe drum erau depuse lumanari si candele desigur de turisti. Erau aprinse, unele cazute pe jos putand sa produca incendii. Pe unele le-am stins eu cu apa...Erau multi tigani pe poteca care cerseau

Oliveira pe drum...