Excursie in Maramures si Bucovina

Ziua II-a. Barsana, Sapanta, Sighetul Marmatiei, Budesti

A doua zi a excursiei a fost un traseu lung si interesant.
Prima data am poposit la Barsana, unde am vizitat Manastirea Barsana, reconstruita in 1993 si considerata cea mai frumoasa manastire din Maramures.

Manastirea Barsana este o manastire ortodoxa, cu hramul Sfintii Apostoli care se sarbatoreste in fiecare an, la 30 iunie. Primele atestari care fac referire la manastire sunt din anul 1390.
Manastirea a avut o istorie complicata. Mai multe informatii se pot afla de aici:
http://www.manastireabarsana.ro/istoric.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_B%C3%A2rsana

Aici este un video YouTube, luat de pe internet, cu imagini splendide ale Manastirii Barsana.
https://www.youtube.com/watch?v=LQ7AWfEEnrc

Imagine internet

Intrarea se face prin acest turn-clopotnita

Biserica manastirii

Altarul de vara

Casa voievodala

Staretia

Casa maicilor

Muzeul

Muzeul manastirii - interior

Muzeu - arta populara

Iie traditionala cu cusaturi specifice

A urmat Sapanta, care se afla aproape de granita cu Ucraina.
La Sapanta am vizitat Cimitirul vesel.
https://en.wikipedia.org/wiki/Merry_Cemetery

Cimitirul Vesel este o creatie inedita, care face diferenta fata de alte cimitire, prin creatiile lui Ioan Stan Patras (1908-1977). Cimitirul a fost amenajat incepand din 1935. El este faimos pentru crucile mormintelor, viu colorate in nuante de albastru și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate.

Pe cruci există versuri care fac referire, deseori cu nuanțe umoristice, la persoanele respective.

Stan Ioan Patras

Tot la Sapanta se afla Manastirea Sapanta-Peri, care are o biserica de lemn cu o turla inalta de 78m, fiind cea mai inalta biserica de lemn din lume. Turla bisericii poate fi vazuta de la o distanta de 5km, putand fi admirata si de romanii din Transcarpatia, regiune a Maramuresului istoric ramasa in Ucraina. Manastirea a fost construita intre anii 1998-2003, dupa planurile arhitectului Dorel Cordos, care a facut planurile si pentru Complexul monahal de la Barsana.

Constructia ingenioasa din lemn, in stil maramuresan

Intrarea in biserica

Biserica, interior

Vedere din turla bisericii

Am mers apoi la Sighetul Marmatiei sa vizitam Memorialul victimelor comunismului, un muzeu plin de tristete....

Intrarea in Memorial. In interior nu am putut face poze....

Fosta inchisoare devenita azi muzeu...

Ultimul popas, in aceasta zi, a fost la Budesti, un sat aflat la poalele Muntilor Gutai, la 30km de Sighet. Aici se afla o bisericuta de lemn, construita in stil maramuresan, din lemn de stejar. Acest monument cultural se afla in patrimoniul UNESCO din 1999.
Biserica dateaza din 1643, a fost pictata in 1762 de Alexandru Ponehalschi si are 18m lungime, 8m latime si o turla inalta de 26m. Pictura este facuta direct pe lemn, pastrandu-si autenticitatea, motiv pentru care a fost admisa in patrimoniul mondial Unesco.

Intrarea in biserica

Pictura pe lemn

Icoane vechi

In aceasta biserica se pastreaza o parte din zalele lui Pintea Viteazul, haiduc legendar al Maramureșului despre care se zice ca  și-a lăsat el însuși în grija bisericii cămașa de zale și coiful.

Tot la Budesti, am poposit in gospodaria unui localnic, ca sa admiram muzeul lui, in aer liber. El si-a construit o casa noua de lemn in stil traditional morosan, dar a si conservat niste lucruri foarte vechi, care au reprezentat altadata niste tehnici utile, de exemplu o batoza cu care se treiera graul, o valtoare cu apa, unde se spala cergi sau alte haine grele, o distilerie unde se face vestita tuica de  Maramures, numita horinca. Nu am fotografiat distileria, in schimb, am cumparat de la el horinca!

Casa traditionala maramuresana, de lemn, in exterior, cu vestita poarta maramuresana si alte elemente de constructie traditionale.

Valtoarea cu apa este un fel de "masina" de spalat ancestrala, ecologica, care nu foloseste curent electric si detergenti. Ea foloseste doar caderea naturala a apei pentru a crea un vartej intr-o constructie speciala de lemn care joaca rolul cuvei de la masina de spalat. Apa cade cu presiune si produce in cuva de lemn un vartej puternic ce antreneaza lucrurile puse la spalat. Este o curatare ecologica, economica, folosita de generatii. Un astfel de procedeu este totusi o raritate.

Aceasta masinarie este o batoza. Batoza era folosita la treieratul graului, pana la aparitia combinelor. Snopii de grau erau scuturati, "batuti", in aceasta masina pentru a scoate boabele de grau. Am vazut astfel de dispozitive in copilaria mea, in anii '50-'60, in satul bunicilor mei. O astfel de masina facea mult zgomot, producea mult fum (functiona cu un motor cu ardere) si un praf infernal de la paiele rezultate.

La intoarcere, admiram peisajele de vis din Maramures....

Seara, am revenit la Poienile Izei....ce zi minunata!!